Producţia ştiinţifică -- un indicator important al gradului de dezvoltare a unei ţări - este în prezent riguros monitorizată de Institutul de Informare {tiinţifică din Philadelphia, SUA ( ISI – Institute of Scientific Information), care publică SCIENCE CITATION INDEX. Operaţiunea de monitorizare a producţiei ştiinţifice este dificilă şi complicată şi nu poate fi completă. De aceea, din numărul total de reviste ştiinţifice, care depăşeşte 100 000 în întreaga lume, sunt luate în seamă aproximativ 4000, considerate “reviste din fluxul principal” (mainstream journals) al ştiinţei, cuprinse în aşa numita “Lista ISI” Acestea sunt cele mai citite şi citate reviste ştiinţifice şi deci cele mai importante. În plus, chiar în interiorul acestei liste există o ierarhizare a revistelor ştiinţifice în funcţie de “factorul de impact”, o mărime care reprezintă raportul dintre numărul citărilor revistei respective într-o perioadă de doi ani şi numărul total al lucrărilor publicate în revistă în anul anterior acestei perioade. Lista ISI cuprinde numai revistele care au un factor de impact măsurabil ( › 0.01).

Monitorizarea producţiei ştiinţifice se face pe ţări, localităţi, instituţii şi autori, este publicată în SCIENCE CITATION INDEX sau poate fi accesată electronic în baza de date a ISI (pe bază de abonament). Lucrările publicate în alte reviste decât cele din “lista ISI” sunt ignorate. Aceasta înseamnă că este “cântărită” nu întreaga producţie ştiinţifică a unei ţări sau instituţii, ci numai acea parte care este considerată semnificativă sau importantă. Lista ISI este sursa internaţională de documentare pentru oricine doreşte să-şi formeze o imagine despre valoarea sau performanţa ştiinţifică a unei ţări sau instituţii, neavând de fapt o altă sursă de informare despre producţia ştiinţifică a acesteia. Ne place sau nu, după aceste date este judecată performanţa ştiinţifică a oricărui colectiv sau individ pe plan internaţional !

Contribuţia românească la fluxul principal al literaturii ştiinţifice internaţionale

Baza de date ISI inregistrează pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de 24 971 863 lucrări ştiinţifice publicate în întreaga lume în domeniul ştiinţelor naturii (matematică, fizică, chimie, biologie, medicină, ştiinţe agricole). Pentru ştiinţele sociale evidenţa se referă la perioada 1956-iunie 2002 şi înregistrează 4 613 016 documente. În plus, mai sunt indexate pentru perioada 1975-până în prezent 2 938 772 documente din domeniul umanist-artistic.

În cele ce urmează se discută doar contribuţia României la literatura ştiinţifică internaţională din domeniul ştiinţelor naturii. În Tabelul 1 este redat numărul de lucrări cu autori români raportat la numărul total de lucrări publicate în literatura ştiinţifică internaţională, în fiecare an pentru perioada 1985-2001 (numeric şi procentual). Aceste cifre reflectă contribuţia României la “fluxul principal” al literaturii ştiinţifice internaţionale luate în considerare în evaluările internaţionale (ca de exemplu într-un recent Raport prezentat preşedintelui Statelor Unite ale Americii, întocmit de National Science Foundation).

Este de remarcat creşterea contribuţiei româneşti la literatura ştiinţifică internaţională în perioada 1990-2001, în ciuda faptului ca numărul cercetătorilor a scăzut dramatic în aceasta perioadă, ca şi procentul din PIB acordat cercetării. Creşterea (de la 0.14 % în 1985 la 0.20 % în 2001) poate fi explicată totuşi prin extinderea colaborărilor ştiinţifice internaţionale, participarea mai intensă a cercetătorilor români în programe internaţionale (ale Uniunii Europene, NATO, etc.) şi la stagii în laboratoare şi universităţi străine, realizând lucrări în colaborare, ca şi prin efectele imprumutului acordat de Banca Mondială pentru reforma învăţământului superior din România, administrat de Ministerul Învăţământului prin Consiliul Naţional al Cercetării {tiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS). Scăderea numărului total de cercetători nu a afectat producţia de publicatii ştiinţifice ale României, fiindcă s-a produs mai ales în institutele departamentale, axate preponderent pe cercetări aplicative şi mai puţin pe valorificarea cercetării prin publicare.

În această cercetare bibliometrică a bazei de date ISI s-a facut o analiză a colaborărilor internaţionale ale cercetătorilor din România pentru a determina extinderea colaborărilor cu diferite ţări şi evoluţia acestora în timp. Datele care urmează reflectă colaborări directe între parteneri din România şi alte ţări şi colaborări indirecte – ultimele rezultate din participarea unor cercetători români în colective multinaţionale.

Este semnificativă creşterea numărului de colaborări internaţionale după 1990. Se mai remarcă faptul că spre sfârşitul perioadei, adică în anii 2000-2001, se constată o plafonare a numărului de lucrări publicate în colaborare, ceea ce poate însemna că s-a atins capacitatea maximă de producţie ştiinţifică în colaborare cu cercetători din alte ţări. Viitorul va arăta dacă nu cumva este începutul unei perioade de stagnare sau involuţie.

Banca de date ISI permite şi analiza limbilor în care sunt publicate lucrările ştiinţifice. Aplicată lucrărilor ştiinţifice cu adresă românească (inclusiv lucrărilor realizate în colaborare) analiza conduce la rezultatele prezentate în Tabelul 5 pentru perioada 1945-iunie 2002. Este evident că această distribuţie reflectă tendinţele actuale din literatura ştiinţifică (predominanţa limbii engleze) şi efectul colaborărilor internaţionale ale cercetătorilor din România.

Datele prezentate mai sus reprezintă imaginea externă a cercetării ştiinţifice din România, reflectată în baza de date a Institute of Scientific Information, Philadelphia, sursa de informatii consultată în intreaga lume pentru evaluarea cercetării dintr-o ţară. Indicatorii referitori la ştiinţă şi tehnologie sunt criterii de evaluare a nivelului de dezvoltare a unei ţări şi de compatibilitate cu structurile politice şi economice internaţionale.

3. Analiza datelor prezentate în cele de mai sus sugerează unele măsuri care trebuie avute în vedere de către factorii de decizie cu privire la politica ştiinţei în România:

b) Este necesară stimularea (inclusiv financiară, practicată în unele ţări) a cercetătorilor pentru publicarea rezultatelor valoroase în reviste ştiinţifice din “fluxul principal” al literaturii ştiinţifice internaţionale (atentie: nu în orice revistă din străinătate !) şi sprijinirea cu prioritate a revistelor româneşti (puţine !) recunoscute în acest flux.

d) Este necesar un efort financiar (de exemplu un nou împrumut de la Banca Mondială) şi folosirea înţeleaptă a resurselor, pentru dotarea unor instituţii (universităţi, institute) performante cu infrastructura necesară (mai ales aparatură şi documentare, inclusiv electronică) pentru a crea condiţii de cercetare compatibile cu cele din ţările vecine, apoi cu ţările Comunităţii Europene şi Nord-Atlantice (echivalentul “interoperativităţii” din domeniul militar în relaţia cu NATO), care ar asigura condiţiile necesare pentru participarea mai activă a României în programele internaţionale, ca şi pentru pregătirea în ţară a specialiştilor şi repatrierea unui număr mai mare de tineri care studiază şi se specializează în străinătate.

1. I. Haiduc: De ce este "invizibilă" ştiinţa românească ? Revista 22 (Bucureşti) 1997, Nr. 17, p. 12. 2. I. Haiduc: Cercetarea fundamentală şi dezvoltarea economică, Academica, Anul VIII, Nr. 6 (90) Aprilie 1998, p.27. 3. I. Haiduc: Imaginea externă a ştiinţei româneşti. Raport prezentat la Conferinţa Internaţională “România şi românii în ştiinţa contemporană”, Sinaia, 13-17 iunie 2001, Curierul de Fizică, Anul XII, Nr. 38, septembrie 2001, pag. 9-12.

Din 24.971.863 documente (lucrări ştiinţifice) publicate (STIINTE EXACTE), provin din:

Tabelul 5. Limbile în care au fost publicate lucrările ştiinţifice originare din Romania (perioada 1945-iunie 2002)

romană 4.092