Aceste randuri prezintă
succint un punct de vedere personal asupra primului Plan Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (PN I) şi cateva date despre unul din programele acestuia - Programul CERES - pe care l-am condus timp de şase ani.
PN I a fost elaborat şi
administrat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
(ANCS) şi a avut o durată totală de opt ani
(1999-2006). Lansat In anul 1999, prin deschiderea competiţiilor pentru finanţarea de proiecte pentru patru programe de cercetare, PN I a căpătat
o extensie deosebită
In anul 2001, prin lansarea competiţiilor pentru Incă zece programe, printre care şi Programul CERES.
Această extensie a fost
firească şi binevenită pentru comunitatea ştiinţifică,
ţinand cont de importanţa
obiectivelor specifice şi a rezultatelor aşteptate de la aceste noi programe. Lansarea PN I va rămane In timp un moment de referinţă important, prin
schimbarea radicală a modului de finanţare a activităţii de cercetare
ştiinţifică In ţara
noastră, de la finanţarea
instituţională la finanţarea
pe programe şi proiecte.
Este
interesant de amintit că această tranziţie se produsese In
Germania In anul 1996, adică cu puţin timp Inainte.
Introducerea
sistemului competiţional a Insemnat o reală provocare, la care au trebuit
să facă faţă, atat ANCS, cat şi conducerile
programelor şi comunitatea ştiinţifică. Trebuie remarcat
sprijinul permanent dat de ANCS şi conducerile programelor pentru
adaptarea comunităţii ştiinţifice Intr-un timp foarte scurt
la noile condiţii de finanţare.
PN
I nu a Insemnat numai schimbarea unui mod de finanţare. Ţinand cont
de situaţia necorespunzătoare existentă In ţară,
datorată lipsei colaborării Intre universităţile şi
institutele de cercetare care abordau acelaşi domeniu de cercetare sau
teme de cercetare Inrudite, şi existenţa unor echipe de cercetare cu
medie de varstă ridicată, PN I a introdus la evaluarea proiectelor
punctaje stimulative privind parteneriatele Intre instituţii şi
introducerea In echipele de cercetare a studenţilor din anii terminali,
precum şi a tinerilor absolvenţi.
Parteneriatele
realizate au dus la utilizarea In comun a aparaturii de cercetare şi
creşterea potenţialului echipelor de cercetare, permiţand astfel
abordarea unor proiecte cu grad ridicat de complexitate şi interdiscipli-naritate.
De
asemenea, stimularea angajării pe proiecte a studenţilor şi a
tinerilor absolvenţi, In condiţiile In care plecarea acestora In
străinătate ajunsese un fenomen Ingrijorător, stimularea
colaborărilor internaţionale esenţiale pentru efectuarea unor
cercetări la nivel european şi mondial, pentru cunoaşterea
şi recunoaşterea internaţională, alocarea pană la 30%
din valoarea proiectului pentru echipamente de cercetare şi tehnică
de calcul, In condiţiile In care acestea fie lipseau, fie erau Invechite,
reprezintă contribuţii certe ale PN I.
Doresc
să menţionez că toate aceste Imbună-tăţiri au
contribuit la creşterea gradului de performanţă a
comunităţii ştiinţifice, cu efecte majore nu numai In PN I,
ci şi In alte programe naţionale.
Aş
dori să menţionez că am avut privilegiul, destul de rar
Intalnit, de a cunoaşte In mod direct o mare parte din
personalităţile din diferitele domenii ale ştiinţei şi
culturii, care prin rezultatele obţinute contribuie semnificativ, de
mulţi
ani, la vizibilitatea cercetărilor efectuate In ţara noastră pe
plan european şi mondial. Discuţiile cu aceste
personalităţi mi-au fost de folos, atat pentru o cunoaştere mai
aprofundată a situaţiei din unele domenii ale ştiinţei
şi culturii, cat şi pentru a aduce unele Imbunătăţiri
In con-ducerea programului.
Programul
CERES a fost un program complex prin includerea domeniilor ştiinţelor
de bază, socio-economic şi culturii, domenii aflate la demararea
programului In stadii diferite privind performanţa cercetării
ştiinţifice, determinat In mare măsură de modul In care au
evoluat aceste domenii In perioada anterioară. Această
discrepanţă Intre domenii a fost reflectată, atat In
numărul de oferte şi contracte de finanţare, cat mai ales In
modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor prin publicaţii.
A
existat o preocupare permanentă pentru asigurarea accesului Intregii
comunităţi ştiinţifice la informaţiile privind
deschiderea
competiţiilor pentru finanţarea de proiecte pentru programe incluse
In PN I. Informarea a fost făcută de ANCS prin ziare de mare tiraj
concomitent cu postarea pe pagina sa de internet www.mct.ro a pachetului de
infor-maţii, calendarului competiţiei şi a link-urilor la
paginile de internet ale programelor.
La
randul său Institutul de Fizică Atomică a anunţat
deschiderea competiţiilor de propuneri de proiecte pentru Programul CERES,
atat Intr-un ziar de mare tiraj, cat şi pe pagina de internet a
programului www.infim.ro/ifa, pe care a postat In sprijinul ofertanţilor
pachetul de informaţii şi calendarul competiţiei, precum şi
ghidul ofertantului şi planificarea Intalnirilor cu potenţialii
ofertanţi.
Aceste
Intalniri ale directorului de program cu potenţialii ofertanţi s-au
bucurat de o largă participare şi s-au desfăşurat sub
formă de Intrebări şi răspunsuri legate In special de
pachetul de informaţii şi de bugetul alocat pro-gramului. In opinia
mea, toate acestea au contribuit la accesul Intregii comunităţi
ştiinţifice la o informaţie completă şi corectă
privind desfăşurarea competiţiilor de propuneri de proiecte.
Timpul
alocat pentru prezentarea ofertelor pentru competiţii a fost de 30/45
zile. In discuţiile purtate cu ofertanţii şi ulterior cu
directorii de proiecte au existat unele păreri că timpul alocat a
fost insuficient. Experienţa celor patru competiţii a arătat
că, indiferent de durata lăsată pentru prezentarea ofertelor,
90% dintre acestea au fost Inregistrate In ultimele două zile.
Măsura
interesului comunităţii ştiinţifice pentru Programul CERES,
dată de numărul de oferte Inregistrate In cele patru competiţii,
este ilustrată mai jos, atat pentru domeniile programului, cat şi
pentru principalele tipuri de instituţii.
Cu
un total de 1.666 de oferte Inregistrate In cele patru competiţii,
Programul CERES s-a situat pe poziţia a treia In raport cu programele din
PN I.
Dintre
acestea, 1.165 oferte, reprezentand 70% din numărul total, au fost
prezentate de INCD (798), Universităţi (211) şi Institute ale
Academiei Romane (156).
|
Total oferte C1-C4 |
|
|
INCD |
798 |
|
Institute ale Academiei Romane |
156 |
|
Universitati |
211 |
|
Alte tipuri de institutii |
501 |
Subprogramul
S1 - Cercetare fundamentală - a fost solicitat de 1468 de ofertanţi,
iar Subprogramul S2 - Cercetare de interes socio-economic şi cultural, de numai
198. Din punct de vedere al domeniilor ştiinţei, cele mai solicitate
au fost: Fizica (580), Ştiinţele tehnice (333) şi Chimia (222), care
Impreună au totalizat 1.135 oferte, adică 68% din numărul total
de oferte.
Procedura de evaluare a ofertelor, fişele de
evaluare conţinand criteriile de evaluare şi punctajele asociate au
fost cele stabilite de ANCS prin pachetele de informaţii pentru
competiţii. Etapa de evaluare a reprezentat etapa cea mai complexă,
dificilă şi consumatoare de timp din derularea competiţiilor.
Programul a creat baza de date de evaluatori necesară să acopere,
atat domeniile ştiinţelor de bază, cat şi domeniile
socio-economic şi umanist. La nivelul ultimei competiţii, In baza de
date figurau 418 evaluatori cu gradul didactic / ştiinţific de
profesor sau conferenţiar, respectiv cercetător ştiinţific
gradul I sau II.
O condiţie impusă a fost doctoratul In domeniu.
Desemnarea
evaluatorilor In panel s-a făcut după o consultare atentă a CV-urilor,
astfel Incat să fie asigurată competenţa pentru evaluarea
proiectelor alocate. In cadrul instructajelor ţinute de directorul
programului cu panelurile de evaluatori s-a căutat să se
obţină acelaşi nivel de exigenţă In punctarea
criteriilor de evaluare, indiferent de domeniul ştiinţei,
socio-economic sau umanist din care provenea evaluatorul, ştiut fiind
că gradul de exigenţă şi scala valorilor nu sunt chiar
aceleaşi In diferitele domenii. Acest lucru a fost necesar, deoarece
clasificarea finală In ordinea punctajelor nu ţinea cont de domeniu
şi deci orice punctare prea largă sau prea exigentă putea
avantaja sau respectiv dezavantaja pe unii competitori.
Procedura
de evaluare individuală In două etape, din care prima reprezenta
etapa de evaluare ştiinţifică a proiectului In condiţii de
strictă confidenţialitate privind atat personalul echipei de proiect
(coordonator şi parteneri), cat şi a instituţiilor pe care le
reprezintă, nu a oferit
evaluatorilor informaţia necesară pentru a aprecia dacă
personalul din echipa de proiect are capacitatea de a obţine rezultatele
promise In proiect. In unele cazuri s-a constatat, pe baza listelor complete de
lucrări şi CV-urilor analizate In a doua etapă, că anumite
proiecte au fost prea ambiţioase pentru echipele care le-au propus.
|
Stiinte Exacte |
57 |
|
Stiintele Vietii |
124 |
|
Stiintel Tehnice |
333 |
|
Stiintele Pamantului |
143 |
|
Fizica |
580 |
|
Chimie |
222 |
|
Stiintel Socio-economice |
110 |
|
Stiintel Socio-umaniste |
64 |
|
Sport, Turism |
24 |
Medierea
punctajelor evaluatorilor, In limita marjei de consens, In etapa In panel poate
influenţa negativ ordinea de clasificare, In condiţiile In care
această marjă este prea mare. O diferenţă de pană la
zece puncte Intre evaluatori nu este firească şi ar necesita o
analiză mai atentă a cauzelor care au generat aceste situaţii.
In
urma competiţiilor a fost contractat un număr de 682 de proiecte,
reprezentand 41% din ofertele prezentate, cu un număr de 87 de
instituţii. Dintre aceste instituţii, 63% au fost INCD (28),
Institute ale Academiei Romane (16) şi Universităţi (11).
Ilustrăm mai jos distribuţia contractelor de finanţare semnate
cu aceste instituţii, precum şi parteneriatele stabilite Intre ele pe
durata celor patru competiţii. Se observă că aceste instituţii au dominat
competiţiile, cu ele fiind semnate
90% dintre contracte.
|
Proiecte in coordonare |
|
|
INCD |
474 |
|
Universitati |
87 |
|
Institute ale Academiei Romane |
56 |
Un total de 464 de contracte s-a realizat In parteneriat cu un număr de 555 de parteneri. Principalii parteneri ai institutelor de cercetare In 195 de contracte
au fost una sau mai multe
universităţi, iar
In 120 de contracte, parteneriatul
a fost cu alte institute de
cercetare.
Referitor la calitatea rezultatelor obţinute In execuţia proiectelor, acestea sunt măsurabile
pentru un program de cercetare
fundamentală In primul
rand prin numărul şi calitatea publicaţiilor. Listele de lucrări ştiinţifice
publicate In revistele de specialitate au fost postate pe
pagina programului www.infim.ro/ifa.
|
Partenerila proiecte |
|
|
INCD |
189 |
|
Universitati |
305 |
|
Institute ale Academiei Romane |
61 |
Aceste liste conţin
toate datele de identificare pentru fiecare lucrare: titlul, autorii, titlul revistei, volumul, pagina, anul publicării şi factorul de impact. Nu au putut fi
luate In considerare
lucrările pentru care nu au fost date In rapoartele finale toate datele de identificare şi lucrările transmise / acceptate spre publicare In anul final al fiecărei competiţii.
Pe durata celor
patru competiţii au fost publicate 2.042 lucrări ştiinţifice,
din care 1.260 sunt lucrări
ISI. Suma punctajelor ISI este de 2.325,69, ceea ce conduce la un punctaj mediu ISI pe lucrare
de 1,846.
In tabelul
de mai jos
prezentăm instituţiile
coordonatoare, care Impreună
cu partenerii de proiecte,
au valorificat rezultatele cercetărilor In 1.129 publicaţii
ISI.
|
Institutia coordonatoare |
Nr. total contracte |
Nr. total de lucrari publicate |
Nr.lucrari ISI |
Punctaj total ISI |
Punctaj total ISI/Nr.ucrari ISI |
|
NCD pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” |
107 |
634 |
408 |
1005,93 |
2.466 |
|
INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei |
87 |
273 |
213 |
451,16 |
2.120 |
|
INCD pentru Fizica Materialelor |
87 |
266 |
236 |
373,21 |
1,582 |
|
IONCD pentru tehnologii Izotopice si Moleculare, Cluj-Napoca |
31 |
84 |
44 |
69,57 |
1,581 |
|
INCD pentru Fizica tehnica, Iasi |
20 |
74 |
60 |
72,21 |
1,204 |
|
Universitatea Tehnica “Gh. Asachi”, Iasi |
6 |
68 |
43 |
31,89 |
0,742 |
|
Institutul National pentru Fizica Pamantului |
41 |
61 |
22 |
31,73 |
1,442 |
|
Universitatea Bucuresti |
30 |
51 |
31 |
66,64 |
2,150 |
|
Institutul de Chimie Macromoleculara “Petre Poni”,
Iasi |
8 |
43 |
32 |
50,00 |
1,563 |
|
INCD pentru Optoelectronica |
27 |
29 |
17 |
20,53 |
1,208 |
|
Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca |
10 |
18 |
12 |
12,09 |
1.007 |
|
Universitatea Politehnica Bucuresti |
24 |
19 |
11 |
10,74 |
0,976 |
Prin numărul de lucrări publicate In reviste ISI, comunitatea ştiinţifică
implicată In proiectele
din Programul CERES şi-a
adus o contribuţie substanţială la vizibilitatea
cercetărilor efectuate
In
In cele
prezentate mai sus am căutat să subliniez
o serie de contribuţii
pe care le-a adus PN I la dezvoltarea activităţii
de cercetare ştiinţifică
din
In Incheiere
aş vrea să menţionez că există o serie de realizări In PN I
care sunt greu cuantificabile, dar care au permis comunităţii ştiinţifice să abordeze noile programe: Programul - Cercetare de Excelenţă
- şi PN II de pe cu totul alte poziţii
privind elaborarea de aplicaţii de calitate, experienţă competiţională
şi contractuală.