Ciclotronul IFIN-HH a implinit in acest an 50 de ani, care sunt ani de istorie a fizicii nucleare romaneşti şi care merită să fie aniversată in mod festiv. Cu această ocazie s-a organizat un workshop aniversar Ciclotronul IFIN-HH – Prezent, Trecut şi Viitor, in luna iulie a acestui an, care a reprezentat o modalitate de sărbătorire potrivită cu momentul. Prezentăm una dintre frumoasele expuneri ţinute cu acest prilej la IFIN-HH, expunere ce are drept semnatar pe cel ce a dus fraiele acestei maşini minunate şi a oamenilor săi in anii grei de inceput.

Acceleratorul Ciclotron U-120 de la Măgurele

- 50 de ani -

Stimată şi distinsă Adunare,

Ne intalnim astăzi pentru aniversarea a 50 de ani de la punerea in funcţiune a Ciclotronului U-120 al IFIN-HH. Pentru cei dintre noi care s-au grăbit să treacă hotarul veşniciei, propun un moment de reculegere.

Felicit conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a Agenţiei Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică - domnul Ionel Andrei, a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare - doamna Borbala Vajda şi conducerea Institutului Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN, IFIN-HH) – domnul profesor doctor Nicolae Zamfir pentru sprijinul acordat acestei aniversări, precum şi pe toţi colegii prezenţi, cei făuritori de amintiri.

Ciclotronul ne-a fost livrat in anii 1956-1957 de către Institutul de Cercetări Aplicative din Leningrad, ca accelerator clasic cu energie fixă de 6,25 MeV / nucl. pentru 2H+, D+, 4He2+. A fost inaugurat la inceputul anului 1958.

Permiteţi-mi să menţionez chiar de la inceput cateva dintre realizările cercetătorilor IFIN-HH (atunci Institutul de Fizică Atomică, IFA) care au făcut ca Ciclotronul IFA, acum IFIN-HH, să devină cel mai performant din seria U-120 dintre toate acceleratoarele puse in funcţiune in aceeaşi perioadă la institute similare din Cracovia (Polonia), Dresda (Germania), Rjej-Praga (Cehoslovacia) şi Beijing (China). Motivele pentru care a căpătat in timp această intaietate sunt:

1. Extinderea domeniului energetic pentru 2H⁺, D⁺, 4He²⁺ de la 5 la 6,5 MeV/nucleon, iar pentru protoni de la 3 la 14 MeV.

2. Reconstrucţia sistemului de extracţie şi focalizare a fasciculului pe tot traseul din camera de accelerare pană la ţintă pe distanţa de aproximativ 10 m pană la 20 m.

3. Pulsarea fasciculului extras in domeniul de lucru.

4. Transportul fasciculului pe şase căi pentru diversificarea lucrărilor de cercetare.

5. Valorificarea practică a cercetărilor de optoelectronică prin contracte economice ale institutului nostru cu IUCN-Dubna la realizarea componentelor de distribuţie a fasciculului pe opt căi la Ciclotronul U-400 al Laboratorului de Reacţii Nucleare G.N. Floerov, in valoare de circa 3x106 $.

Ciclotronul U-400, unul dintre cele mai mari pe plan mondial in acea perioadă, urma să extindă cercetările IUCN-Dubna in domeniul reacţiilor nucleare cu ioni grei multiplu ionizaţi pentru descoperirea de noi elemente transuraniene.

Imi amintesc cu mare plăcere intreaga perioadă de 35 de ani petrecuţi la IFIN, Laboratorul Ciclotron, in special anii de inceput, caracterizaţi printr-un mare ataşament faţă de lucrările abordate, o intensă competitivitate in spirit fair-play intre diferite grupări de cercetători, in special in seminariile săptămanale, formă eficientă de dezbatere ştiinţifică, sau lucrul non-stop in caz de necesitate pentru lucrări de cercetare sau cu

caracter tehnic.

Succesele Ciclotronului U-120, cat şi cele ale Reactorului VVR-S ale IFIN, au prilejuit in anii 60 o şedinţă specială a Academiei Romane dedicată prezentării acestor performanţe şi a importanţei lor pentru cercetarea ştiinţifică in domeniul nuclear in ţara

noastră.

Activitatea de la Ciclotronul IFIN a fost marcată şi de exagerări, explicabile intr-o activitate unică şi complexă ca cea a funcţionării şi perfecţionării Ciclotronului, ca de exemplu: alcătuirea iniţială a colectivului de exploataredezvoltare cu aproximativ 12 ingineri şi 35 tehnicieni pană la preluare integrală a acestei activităţi la nivel de tehnician.

Colectivul Ciclotron a constituit intre anii 1960 şi 1971 o sursă de cadre calificate in cercetări de fizică şi tehnică nucleară necesară noilor direcţii de dezvoltare ale Institutului, ca de exemplu constituirea unui nou colectiv pentru proiectarea şi realizarea unui accelerator linear pentru electroni sau specializarea unui alt colectiv de ingineri şi tehnicieni pentru instalarea şi punerea in funcţiune a noului accelerator Tandem tip FN-15.

Imi amintesc de asemenea cu plăcere aprecierea unor mari personalităţi ştiinţifice cu care am colaborat: acad. G.N. Floerov (IUCN-Dubna), dr. Iu. Basarghin (Institutul de Cercetări Aplicative din Leningrad), unul dintre proiectanţii Ciclotronului U-120, apoi directorul Institutului de Cercetări Nucleare din Cracovia sau dr. ing. V. I. Kolesov, inginerul şef al Laboratorului de Reacţii Nucleare al IUCN-Dubna care, impreună cu dr. Iu. Şelaev au condus proiectarea şi realizarea Ciclotronului U-200 şi ulterior a Ciclotronului U-400.

Menţionez in mod deosebit colaborarea cu conducerea IFA, acad. prof. Horia Hulubei care, prin discuţiile purtate cu ocazia deselor vizite făcute in Laboratorul Ciclotron, a incurajat şi sprijinit tinerii cercetători. De asemenea acad. prof. Şerban Ţiţeica, cel care a sprijinit permanent schimburile ştiinţifice intre cercetătorii Institutului nostru şi cercetătorii din laboratoarele de prestigiu din străinătate.

Prof. Florin Ciorăscu, directorul adjunct ştiinţific, a fost prima persoană la care m-am prezentat cu ocazia angajării la IFA, colectivul Ciclotron, şi care ne-a susţinut ştiinţific, atat pe noi, cat şi pe colegii de la Reactor, dar care din nefericire ne-a părăsit mult prea devreme.

Imi amintesc de asemenea operativitatea cu care dr. ing. Mihai Bălănescu rezolva problemele de investiţii legate de dezvoltarea IFA sau de procurarea bazei materiale necesare cercetării.

Dacă aş risca să răspund la intrebarea pusă de Moderator: Ce amintiri deosebite aveţi din perioada de 35 de ani cat aţi lucrat la Ciclotron?, aş selecta următoarele:

1. Intr-o zi trec prin camera de comandă. La pupitru nu era nimeni. Semnalizările indicau: magnetul principal in funcţiune, vidul in camera de accelerare 10-5 Torr, placa deflectoare in curs de antrenare la 50 KV. Surpriză – uşa de acces in sala 101 (sala acceleratorului) semnaliza deschis. Am presupus că operatorul de serviciu

inspectează instalaţia. M-am indreptat repede spre sala 101, intru inăuntru, dar nu văd pe nimeni. Mă indrept spre zona de după magnetul principal. La aproximativ 2m de cablul de inaltă tensiune 50 KV, femeia de serviciu ştergea pardoseala. Am atenţionat-o să se retragă incet şi am părăsit zona inchizand şi blocand uşa de acces.

Ca urmare, după cateva zile o uşă metalică bloca trecerea spre cablul de inaltă tensiune al plăcii deflectoare. Deschiderea acestei uşi decupla automat inalta tensiune.

2. O altă intamplare s-a petrecut in Laboratorul de Reacţii Nucleare al IUCN-Dubna. Studiam impreună cu un cercetător amplasarea componentelor de transport fascicul la Ciclotronul U-400 al Laboratorului. In acelaşi timp, un grup de vizitatori de la Ciclotronul GANIL-CAEN (Franţa), conduşi de acad. prof. G.N. Floerov intră in sala acceleratorului. Unul dintre vizitatori s-a interesat de producătorul lentilelor magnetice quadrupolare care aveau un aspect foarte atrăgător. Profesorul Floerov m-a invitat şi m-a

prezentat ca reprezentant al IFIN-Romania, participant la proiectarea şi realizarea acestor componente şi mi-a propus să continui prezentarea. După plecarea delegaţiei franceze, m-a invitat in cabinetul său, spunandu-mi că vrea să imi dea un sfat. Mi-a arătat o cutie paralelipipedică de cafea şi mi-a spus: Acest ambalaj este de zeci de ori mai mic decat o lentilă quadrupolară, dar pe el se poate citi cu uşurinţă produsul şi producătorul. Pe etichetele voastre de 10x10 cm² aplicate pe lentile cu mare greutate se poate citi ceva concludent. Nu este suficient să faci produse bune; trebuie să ştii să le şi prezinţi.

3. Efectuam o vizită in Laboratorul de Reacţii Nucleare al IUCN-Dubna, tocmai in perioada in care colectivul de cercetători care realizase Ciclotronul U-200 cu variaţie azimutală a campului magnetic, ce urma să funcţioneze şi ca injector de ioni grei in acceleratorul U- 400, măsura performanţele Ciclotronului. Unul dintre principalii parametri, emitanţa in plan vertical şi orizontal a Ciclotronului (dispersia spaţială şi unghiulară a fasciculului la ieşirea din accelerator) le crea mari dificultăţi. Cu puţin timp inainte, realizasem aceeaşi măsurătoare impreună cu colegii din colectivul de exploatare al Ciclotronului U-120 al IFIN. Am cerut permisiunea ca impreună cu un cercetător al IUCNDubna şi echipa de exploatare, să ni se acorde o noapte de funcţionare a Ciclotronului U-200 in care timp să efectuăm măsurătorile. Dimineaţa următoare am prezentat rezultatele. Valorile emitanţei Ciclotronului U- 200 măsurate de noi au fost integrate in articolul editat cu menţionarea realizatorilor şi mulţumiri pentru contribuţia noastră…

In sfarşit, aş incheia cu o urare: Vă doresc să ne revedem tineri şi sănătoşi la aniversarea de 100 de ani a Ciclotronului U-120 al IFIN-HH!

Ing. Mihail Macovei

fost şef Secţie Exploatare Ciclotron

P.S.: Vizita la Ciclotronul IFIN-HH cu ocazia aniversării semi-centenare din iulie 2008 imi intăreşte incă o dată convingerea că Omul sfinţeşte locul! Nivelul de automatizare al instalaţiilor, precum şi aspectul general civilizat al spaţiului face ca Ciclotronul U-120 să trăiască o nouă tinereţe, iar ca reprezentant al primei generaţii de ciclotronişti să privesc cu admiraţie către generaţia actuală şi să o felicit din toată inima!

M.M.