|
MENIU: |
||||||||||||||||||||||||||||||
Actualizat la data de:07/24/02
|
Nr. Crt. |
Conţinut |
|
1 |
Mesajul Secţiei de ştiinţe fizice a Academiei Române adresat revistei Curierul de Fizică cu prilejul a 10 ani de apariţie: 15 iunie 1990 ... 15 iunie 2000Pentru comunitatea ştiinţifică - la început din fizică şi ulterior şi din alte ştiinţe exacte - Curierul de Fizică a însemnat abordarea aspectelor legate de refacerea valorilor morale. În editorialul primului număr - la 15 iunie 1990 -, redacţia îşi propunea pe lângă aducerea la cunoştinţă a realizărilor româneşti în domeniul fizicii, crearea unui forum al ideilor şi stimularea unui climat creativ de colaborare şi profesionalism în viaţa ştiinţifică, ca premiză a unui progres real al ştiinţei în România. În numerele care au urmat s-a subliniat continuu că în perioada de tranziţie a acestui ultim deceniu al secolului XX, fizica din ţara noastră, ca întreaga ştiinţă, se confruntă cu problema "climatului de colaborare şi profesionalism în viaţa ştiinţifică" aşa cum se scria în primul editorial. Conţinutul revistei a justificat că aceasta răspunde unei nevoi a comunităţii ştiinţifice - evident nu numai pentru cercetători ci şi pentru cadre ale învăţământului superior şi chiar preuniversitar. Pentru motivele arătate, credem că publicaţia - Curierul de Fizică - încearcă să răspundă unei nevoi reale a unui segment important al societăţii civile din România: comunitatea ştiinţifică. Ca urmare redacţia revistei trebuie să continue şi să caute şi în viitor cele mai efective forme de abordare a tematicii la care ne-am referit. Secţia de ştiinţe fizice a Academiei Române, apreciază şi recunoaşte activitatea redacţiei Curierului de Fizică ca o implicare civică a cercetătorului în viaţa comunităţii ştiinţifice. Publicaţia a creat cadrul în care membrii comunităţii ştiinţifice din ţara noastră, nu numai fizicieni, şi-au expus părerile privind reforma în cercetarea ştiinţifică sau în învăţământul superior din ţara noastră, pentru că de această reformă depinde refacerea vieţii ştiinţifice. Redacţia a cumpănit abordările din paginile sale în egală măsură nu numai pentru ramurile fizicii dar şi pentru celelalte domenii ale ştiinţelor exacte ceea ce a condus la includerea în mulţimea cititorilor şi a specialiştilor din chimie, matematică, inginerie, biologie etc. Redacţia a reuşit să depăşească de câteva ori, în aceşti zece ani, o situaţie financiară defavorabilă care ar fi dus la încetarea apariţiei revistei. Trei sunt cauzele supravieţuirii: 1. voluntariatul membrilor redacţiei şi ai organizaţiilor neguvernamentale implicate în apariţia revistei: Fundaţia Horia Hulubei şi Societatea Română de Fizică; 2. formarea de către Fundaţia Horia Hulubei - care are personalitate juridică şi raportare financiară anuală în cadru legal - a unei rezerve de consumabile, în special de hârtie, pe baza unor donaţii şi sponsorizări din exteriorul comunităţii ştiinţifice; 3. sprijinul financiar an de an al Fundaţiei (SOROS) pentru O Societate Deschisă (1993...1997) şi al AN{TI (apoi MEC) prin Comisia pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice (din 1996 până în prezent). Secţia de ştiinţe fizice a Academiei Române Preşedinte academician Horia Scutaru mai 2000 |
|
2 |
Mesajul Secţiei de ştiinţe fizice a Academiei Române (cu ocazia împlinirii unui deceniu de activitate a Fundaţiei Horia Hulubei) Membrii fondatori ai Fundaţiei Horia Hulubei şi-au propus, în 1992, să pună în operă acele idei ale academicianului Horia Hulubei (1896...1972) arătate în statutul Fundaţiei. În anii următori, membrilor fondatori li s-au adăugat membrii asociaţi care au aderat la acelaş mod de acţiune. De atunci şi până astăzi, Fundaţia a căutat cele mai eficiente forme de înfăptuire a ţelurilor sale pe care le-a prezentat şi dezbătut în paginile Curierului de Fizică. Acolo se poate urmări an de an desfăşurarea proiectelor iniţiate şi realizate de Fundaţie, precum şi efectele pe care acestea le-au avut atât asupra comunităţii ştiinţifice cât şi asupra organizaţiilor guvernamentale – MEC în special – cu care aceasta a interacţionat. Printre proiectele desfăşurate, se disting "Cercetarea ştiinţifică în România" şi "Contractele de cercetare pentru tineri cercetători", al doilea susţinut financiar de către MEC. În primul proiect s-au scos în evidenţă lucrările ştiinţifice efectuate în toate disciplinele ştiinţifice în România – recunoscute peste hotare – şi care contribuie la prestigiul ştiinţific al ţării noastre. Prin al doilea proiect se acordă tinerilor cercetători – selectaţi de fundaţie – posibilitatea efectuării în ţară a unor teme de cercetare care să conducă la rezultate ştiinţifice publicabile în reviste ştiinţifice din “fluxul principal”. Mesajul ideatic al Fundaţiei a fost perceput de o bună parte a comunităţii ştiinţifice şi a condus la atitudini de interes pentru viitorul cercetării ştiinţifice în ţara noastră. Trebuie menţionată extinderea grupului căruia Fundaţia i s-a adresat şi anume de la cei ce lucrează în aşezământul creat de Horia Hulubei la întreaga comunitate ştiinţifică cu toate breslele sale. Considerăm activitatea Fundaţiei ca un succes, care poate fi atribuit grupului din Consiliul Dirigent al acesteia – voluntari care au găsit suficient optimism şi încredere în forţele proprii, îmbinate concordant între ei. Prin urmărirea sistematică şi tenace a eforturilor lor – în ciuda dificultăţilor majore de lipsă de fonduri şi atitudine nepăsătoare din partea unor factori de decizie, mai ales în primii ani de activitate – s-au obţinut rezultate încurajatoare pentru comunitatea ştiinţifică din ţara noastră. O bună parte din rezultatele obţinute de aceşti voluntari sunt oglindite în bugetele de venituri şi cheltueli, precum şi în creşterea continuă a patrimoniului care a pornit de la zero în 1992. Specificitatea voluntariatului a permis ca resursele financiare dobândite de Fundaţie să fie valorificate cu minimum de cheltueli, astfel încât cheltuelile de regie s-au situat la cote minime. Eficienţa financiară maximă realizată poate fi un model pentru o organizaţie neguvernamentală. Considerăm meritoriu rolul Fundaţiei Horia Hulubei în sprijinirea cercetării ştiinţifice de fizică în ţara noastră şi în special modul cum a coordonat contractele de cercetare pentru tineri pe tema “Cercetări avansate de fizică”. Pentru aceste motive apreciem ca pozitivă interacţia Fundaţiei Horia Hulubei în viaţa comunităţii ştiinţifice din România şi credem că activitatea sa merită a fi continuată. Secţia de ştiinţe fizice a Academiei Române
|
|
|
|
|
|
|